Funny !

Noaptea celor care nu cuvanta

Padurea Lacului Pierdut.
O dupa-amiaza calma , linistita , cantecul cucului se aude in surdina , e undeva departe de noi..
- Buna ziua dragule , cine esti ?
-Uite , eu sunt nou aici , in locul asta , nici nu stiu cum il cheama , si nici unde sunt , iar tu repede sari si ma intrebi cine sunt .
Dialogul era purtat intre un arici si un cerb .
Ariciul, dupa numele sau - Mercy, era din partea nordica a Lacului Pierdut ,si venise sa dea de veste ca ceva infricosator se va abate asupra partii de sud a Lacului Pierdut .
Cerbul , dupa numele sau- Pain , facea parte din Padurea Lacului Pierdut inca de cand se nascuse , parintii lui fiind ucisi in partea nordica a Lacului Pierdut . Ramanand orfan de ambii parintii- cerb,Pain - pierdea ziua intreaga pe munti , jucandu-se cu fluturasii si vrabiutele , alergand dupa iluzii , numai de el stiute , incercand cumva sa curme durerea ce i-a fost data .
-Aici esti in sudul Lacului Pierdut ...si.. cu ce ganduri ai venit ?
-Trebuie sa vorbesc cu Jderul , parintele nostru de aici , sa-i dau un anunt.
- Stii ca asta nu se poate atat de usor.. de unde stiu eu ca nu vii sa spionezi partea sudica , ca mai apoi sa veniti cu totii aici ?
-Nu este adevarat.. nu vreau asa ceva .. pana la urma tu cine esti ?
-Eu sunt Pain -cerbul , si ma trag dintr-o familie foarte respectata aici. Sunt gardianul muntilor, care urca pe culmile cele mai inalte , respecta promisiunea Jderului , iar fidelitatea mea pentru El este pana la moarte .
-Imi cer scuze , atunci.. ce sa spun.. Eu sunt Mercy , si vin din nordul Lacului Pierdut, familia mea nu face parte din nici o vita nobila , sunt emisarul Jderului , iar slujba am castigat-o datorita simtului meu atat de fin.. (mai fin ca la restul familiei mele) , curajului dovedit in lupta dintre nordul Lacului Pierdut si vietatile cu haine verzi pe ei, urati, rai la suflet - care doreau sa ne distruga padurea , sa o macine cu totul , ca si cum nu am fi fost acolo . Si eu il urmez pe Jder pana la moarte , de aceea  , ce trebuie sa-i transmit nu poate fi spus mai inainte.
-Imi pare rau ca am fost atat de suspicios in privinta ta , dar trebuie sa ma asigur ca nu vii cu ganduri odioase ,care ar face rau de la gaza la ghiocel.
-Ziua buna , ii spune o furnica cu o bucata de aluna in spate..grabita spre locul ei de asternut.. ce te aduce pe aici, ariciule ?
- Strict secret , nu pot sa spun ... trebuie doar sa ajung la Jderul de aici si sa-i transmit un mesaj de la Jderul meu .
- Succes atunci.. eu ma grabesc, stii ... nu am timp sa -mi pierd vremea cu tine , sper numai sa fie de bine ce transmiti Jderului, stapanului nostru .
- Asta o sa vedeti voi dupa ce o sa plec eu de aici , si eu trebuie sa ma grabesc.Pain , ma duci la Jder, te rog... este urgent..nu pot sa imi pierd ziua degeaba , daca tot am ajuns unde trebuie..
-Am sa te duc , dar cu conditia sa imi spui si mie despre ce este vorba.. altfel te descurci singur.
A stat un timp Mercy pe ganduri, iar dupa un timp se hotareste sa spuna secretul misiunii sale in sudul Lacului Pierdut.
- Ceea ce pot sa iti spun , va fi lupta intre noi si oamenii verzi , se pare cat de curand . Noi am inceput sa ne pregatim de plecare de acolo , spre alta zona , dar sunt multi care nu doresc sa plece.
-De ce nu vor sa plece , nu vor sa se salveze ?
-Nu, nu vor .. acolo au trait ,au iubit, au simtit sentimente unice  , nu vor sa lase tot pentru himere , pentru iluzii si ganduri fara sens . Jderul a incercat sa-i convinga , dar se pare ca unii au mai multa autoritate decat El.
-Atunci hai sa ne grabim , sa-i glasuiesti Jderului asa cum mi-ai glasuit mie pana acum , si sa ne salvam de la macel.
In secunda urmatoare , Pain a inceput sa spuna la toate vietatile din padure ce va urma sa fie . Haosul creat a inrautatit si mai mult situatia.Vietatile tipau una la alta , ce sanse ar avea sa supravietuiasca , ce provizii au , cum ar putea sa le transporte pe toate ... toate uitand cu totul de Jder.
Ajunsi la copacul unde locuia Jderul , Mercy si-a facut curaj , si i-a spus toata povestea pana la locuinta lui .
Dar era deja prea tarziu , oamenii imbracati in verde deja se auzeau...plansul florilor arzand te facea sa tremuri , sa iti doresti sa fugi cat mai departe, sa nu auzi nimic , victimele fusesera arse , iar locul lasat sa arda o anumita perioada de timp .

In jurul padurii Lacului Pierdut, erau sarme ghimpate , ca nici un animal sa nu fuga .

Acum urma partea cea mai tragica si mai cruda a celei ce fusese candva , un Paradis al vietatilor - mai mari ori mai mici , un strop din picatura divina , o roua inocenta pe petalele florilor ...totul urma sa fie distrus- centimentru cu centimentru de catre oamenii imbracati in verde .

Pain fusese impuscat in cap,Mercy se ascunsese , intr-o scorbura al unui copac , dar si el fusese prins, si impuscat.
Furnicuta , care se grabea , fusese prinsa cu alte rubedenii de-ale sale , si arse intr-o gaura de pamant.


Poveste dedicata victimelor lui Adolf Hitler! 
Odihniti-va in pace, sa va fie tarana usoara !