Friday, 14 August 2009

Cioburi de cristal - partea 1


Stau intinsa in camera de spital ..in jurul meu vad numai alb - peretii albi , siluete albe care se plimba prin camera mea ..ustensilele medicale le aud in surdina in celelalte camere ..
Ma uit pe tavan , si incep sa ma gandesc la ce am facut inainte de a intra aici ..in solitutidine nocturna a spiritului ..vad nori albi , bleu si albaastrii ..aud zgomotul lin al apei de langa casuta mea ..aud zborul pasarilor care zboara deasupra capului meu ..simt petalele florilor pe buricile degetelor mele ..atat de fine si firave ..atat de inocente si plapande .
- Ce faci Marie ?
- Ma gandeam la cer , la ape si la pasari .. toate sunt atat de libere 
- Nu vrei sa le pictezi ?
-Nu.. si lasa-ma in pace ...de ce vorbesti cu mine asa ? Nu sunt o persoana rea , sunt buna , sunt o fetita buna.. fetita mamicii !!!
- Stii ca eu vorbesc frumos cu tine ,de ce imi raspunzi asa ?Eu sunt prietena ta cea mai buna.. intotdeauna am fost alaturi de tine ..ai plans langa mine , ai ras cu mine ,te-am facut sa razi , te-am facut sa uiti de tot ce a fost rau in jurul tau ..
-Stiu asta ..tu esti prietena mea cea mai buna.. intotdeauna o sa te ascult ..si stii asta nu ?
- Da , stiu asta ..si ma bucur ca esti alaturi de mine ..
- Vreau sa dorm acum..te rog sa stai langa mine si sa ma tii in brate..
 Marie adormi.
Dupa cateva minute se trezi si incepu sa caute prin dulap , caietul de notite , acuarelele si creionul ei preferat , daruit de mentorul ei..
Incepu sa deseneze pe o hartie un oras , plin de siluete grase si slabe , de animale diforme , de mostrii care apareau din cer ..ce veneau sa distruga paradisul sumbru .
Arunca hartia pe podea .. si incepu sa deseneze pe pereti .Incepu sa deseneze o zeitate , o silueta feminina , ii desena o rochita rosie , fata avea o culoare galbuie , iar privirea o desena undeva departe ..pe alte taramuri ..
Striga :
- Sora , sora ..uite ce am desenat..iti place ?
Dupa cateva minute aparu o silueta toata in alb , cu fata alba si privire familiara ei , Josephine .
-Da ,Marie ..ce faci ?
- Uite ce am desenat iti place ?
-Da , imi place ..artista mea preferata ..tot ce desenezi tu este frumos .
Marie o intrerupse :
-Astazi am vorbit cu Claire .. este atat de buna cu mine ..ma bucur ca este aici cu mine .. si nu sunt singura .. o am pe ea , pe parintii mei , pe prietenii mei.. toti sunt aici cu mine .. tu esti aici cu mine ..
-Dar tu cine esti ?
- Eu sunt Josephine , eu am grija de tine aici , impreuna cu Claire si familia ta ..toti suntem cu tine , nu esti singura..
-Ce iti face fata ?S-a casatorit cu baiatul din America ?
- Inca nu ..astept vesti de la ea ..dar inca nimic ..poate in curand ..cine stie , poate o sa te mariti tu prima 
-Cred ca glumesti ,Josephine ..eu sunt singura , Claire nu e aici , eu sunt singura nu am pe nimeni ..
-Nu mai vorbi asa ..hai mai bine stai in pat .. vrei sa iti citesc ceva ?
-Da , ceva ..daca vrei tu sa faci asta pentru mine ..
-Tu esti cea mai importanta acum ..
Josephine lua o carte de pe dulapul de langa pat si incepu sa-i citeasca o poezie de Edgar Poe ..Marie incepu sa atipeasca .. iar intr-un final adormi.
Marie fusese o artista, traise in centrul Parisului , iar parintii ei faceau parte amandoi din conducerea edilitara a Parisului .
Incepuse sa aiba pierderi scurte de memorie  de cand era in facultate , dar la inceput nu le daduse prea mare atentie . Dupa ce terminase facultatea se hotarase sa plece in Anglia , sa viziteze orasele medievale , cetatile de coasta , coasta Angliei , cu Dover-ul care sta ca un far pe tot Canalul Manecii .Statuse in Anglia 2 ani de zile ,vizitase muntii Scotiei , se imprietenise cu oamenii din trenuri , fotografiase privelisti de vis .Dupa ce strabatuse Anglia , s-a gandit sa se duca in India , la Calcutta .Calatoria pana acolo fusese o intreaga aventura , folosise diferite mijloace de transport , intalnise pe drum tot felul de oameni ciudati ori anosti , plictisiti ori aventurieri ca ea , incepuse sa scrie un jurnal de mica calatorie , incepuse sa deseneze ...
Dar in timp ce era in India , pe una din stradutele intortocheate ale Calcuttei , se intreba cine este si unde este .Intreba lumea din jur , dar nimeni parca nu o intelegea , incepuse sa alerge pana obosi pe strazile Calcuttei ..nimic nu i se paru cunoscut ..se intreba unde este si ce cauta ea acolo .
Dupa un timp adormise pe o strada laturalnica langa o piata , lumea din jurul ei o facea sa nu mai fie speriata.Cand se trezi , se gandi de ce este acolo , cand ea vroia sa ajunga in cealalta parte a orasului .
Prinse un autobuz , ce ducea spre Libraria Nationala a Indiei , si se tot intreba ce ar fi cautat ea acolo , langa piata aceea atat de ciudata , cu mirosurile atat de stranii .
Dupa ce pleca din India , se hotarase se plece in America de Nord , la Los Angeles ,in orasul ingerilor cu aripile frante de atata amar de iubire .
Dupa Los Angeles , se intoarse in tara ei , Franta . Ii fusese dor de parinti , de prieteni , de locurile ei natale .
Intr-o dupa-amiaza se duse la Versaille , sa-l intalneasca pe Gerard , un amic de-al ei din facultate .Se duse mai devreme cu 1 ora ,sa mai viziteze si restul de palat . Dupa un timp , un barbat cu parul grizonat , imbracat la costum negru si cravata o aborda si o intreba ce face . Ea ii raspunse raspicat ca e bine , dar ca nu-l cunoaste . Barbatul se uita mirat , si incepu sa-i spuna ceva de o facultate , de prieteni , de seri petrecute impreuna la cafenelele din cartierul studentesc , de serile in care se duceau la teatru , opera ...
Ea era cu totul absenta la ce ii spunea el , parca nici nu-l auzea or vedea .

Continuarea   alta data ...
 

No comments:

Post a Comment

Note: only a member of this blog may post a comment.