Cioburi de cristal - partea 2

Cioburi de cristal -partea 2

-Esti bine ? o intreba o voce calda si blanda .
Fata Mariei deveni galbuie precum nisipul , iar ochii ii erau atintiti undeva departe .Statu un timp si se gandi ,iar dupa o secunda il imbratisa si il stranse tare in brate pe Gerard. Era atat de bine in bratele lui , ii simti caldura care ii vibra din trup ..se simti in siguranta .

-Ce ai mai facut Gerard ? - era atat de incantata de faptul ca il vazuse , il atinsese , si era cu el , in imensitatea palatului de gheata .
-Te rog sa imi povestesti tot ...
Incantarea ii fusese inmiita ,bunul ei prieten era langa ea .
Gerard incepu sa-i povesteasca ca fusese in sudul Frantei , la Marseille - incepu sa-i spuna cat de mult ii lipsi , cat de mult ar fii vrut sa fii fost cu ea acolo , sa fii explorat impreuna paradisul din Marsilia , sa simta fiorii reci din Mediterana , cum ii imbaie tot trupul .Prezenta ei l-ar fi facut sa se simta ca pe culmile Everestului .Nu vru sa-i spuna de fetele pe care le cunoscuse , si cum le ranise ,cum le facuse sa sufere , din cauza ca prietena lui cea mai buna , nu vroia sa accepte faptul ca e atrasa de ea , si nu ca prieten .
Gerard muncea acum ca si curator-asistent la Louvre .Viata ii era macinata de iubirea neinteleasa si neindeplinita pe care i-o purta Mariei .
Intalnirea fusese una interesanta ,discutasera de diverse intamplari din viata fiecaruia ,iar seara o incheiasera la un restaurant de pe Champs-Elysee .

La cateva zile dupa aceea ,Marie lua contact cu Centrul Pompidou , un mare centru de galerii de arta din Paris , si le propusese sa aiba o expozitie acolo . Exponantele ei aveau sa fie munca asidua din Anglia si India .Peisajele pe care le pictase erau mirifice ,culorile pe care le folosise redase viata asa cum o simtise ea cat timp fusese acolo .
Stresul incepuse sa se simta intens asupra sanatatii ei ,galeria incepu sa o solicite din ce in ce mai des , iar proiectele de dupa expozitie incepeau sa apara in fiecare zi .
 La cateva luni dupa expozitie incepu sa simta ,haosul care o inconjura , lumea care dorea tot timpul ceva de la ea , intensitatea vietii dusa la extrem- cateodata prea energica ... cateodata moale , si fara vlaga in oase .
 Noapte. Marie statea intinsa pe pat , cu gandurile departe ..cand deodata aparu o fata .Se uita la ea ,era atat de frumoasa , atat de gingasa , atat de inocenta ..
- cine esti ? o intreba Marie 
-Claire .Si sunt aici pentru tine .Tu m-ai chemat , iar eu am venit. Spune-mi de ce esti trista si debusolata ?
-Nu stiu ce am ..cateodata ..ma simt singura, sunt trista ..nimeni nu ma vrea ..nu pot sa iubesc pe nimeni..imi iubesc mai mult panzele si culorile , decat oamenii care ma inconjoara , cei care ma iubesc si le pasa de mine , de viata mea .
-Tu cati ani ai ?
- 27 ,ii spuse Claire .Sunt artista ,imi place viata ,iubitul meu ma iubeste ,iar cariera mea este de necrezut , un vis implinit .Totul merge bine , am o viata perfecta ..dar tu ?
-Eu sunt Marie si eu sunt artista , dar nu am o viata perfecta ..imi lipsesc prietenii ,imi lipseste viata de studenta , viata boema fara griji .. de ce sunt asa acum ? Unde sunt toti acei prieteni din viata mea ?Unde au disparut toti ? Imi pare bine ca tu esti aici , ca esti alaturi de mine , ca simti ce simt eu acum .

Dupa un timp Marie adormi. Oboseala de peste zi o facuse mai stresata , mai visatoare .. mai ingandurata.

Dupa 2 ore , Marie se trezi .Unde este Claire ? A fost aici , sau am visat ?

Va urma