Tuesday, 7 September 2010

Diamante din cenusa (5)


A doua zi ,Mira incepu sa se gandeasca cum ar putea sa faca rost de o lama .Intra pana la urma in vorba cu celelate fete ,si incet isi dadu seama ca nu era singura care vroia sa faca asta.
O cunoscuse pe Ina ,care era din Republica Moldova ,dintr-un sat uitat de lume si pe Ana ,din Cluj.Ambele fusesera rapite si violate de Milocs ,care le promisesera plimbari in locuri indepartate .Ambele avusesera o soarta crunta pana acum ,din care amandoua vroiau cu toata fiinta lor sa fuga ,sa uite tot ,sa lase tot in urma .
Viata lor nu mai insemna nimic ,din ziua in care urcasera in masina lui Milocs pana astazi.Bataile ,violurile in grup ,si drogurile era rutina lor zilnica.
Ina avea insa ceva ce Mirei ii atrasese atentia.O lama.
Cat timp vorbisera ,Ina se juca cu lama pe pielea ei atat de fina ,atat de catifelata .Incet incepusera sa se observa cateva firicele de sange.
Incepuse sa povesteasca mai aprig si mai cu ura fata de cei care o abuzasera ,si in acelasi timp ,cu o privire de gheata incepu sa rada si sa planga in acelasi timp ,iar din maini incepuse sa-i curga mai mult sange.
Mira se uita la rochia ei ,atat de murdara ,atat de alba o data.
Se puteau observa cateva pete de sange ,pe rochia alba.
Picioarele ii erau pline de crestaturi ,unele mai vechi si altele mai noi.
Eliberarea ei din infernul in care traia era auto-mutilarea.
Simtea cum siroaiele de sange o umpleau de fericirea care-i lipsea atat de mult.
Mira incepu sa se gandeasca la fericirea ei.Unde o fii?Cum o fii aratand?Ce profesie o fii avand?O sa fie vreodata libera si fericita ?
Intrebarile nu aveau inca raspuns pentru ea.
Incepu sa se apropie de Ina si incepu sa-i mangaie crestaturile pe picioare.Incepu sa o pipaie usor ,si sa-i spuna ca nu mai vrea sa o mai lase asa.
-Tu nu stii nimic ,ii raspunse Ina raspicat.Am fost violata zile in sir,am fost batuta ,m-au inchis in camere fara lumina ,am stat fara mancare zile intregi ,iar apa mi se dadea daca acceptam sa ma prostituez.Ranile astea sunt elibararea mea ,sunt rasunetele mele de durere ,de tipate ,la care nimeni nu m-a ajutat.
Toti ma auzeau ,dar nimeni nu venea sa ma ajute ,nici macar cu o vorba.Alinarea lor era pentru mine indiferenta lor .Daca mor ori traiesc este la fel pentru ei.
-Ba nu , nu e adevarat.Tu esti cineva.Esti un om.
-Asta sa le-o spui lor ,nu mie.Acum nu ma mai mangaia..termina .
-Nu ,vreau sa continui ,sa stii ca eu sunt aici ,si te ascult.Vrei sa fugim impreuna?
-Cum si cand?
-In seara asta.
-Am pastrat cateva prafuri ,si cu siguranta va trebui sa cheme ambulanta ,daca intr-adevar ii pasa de bani si de prostituatele sale.
-Nu risca sa mori.
-Asa eu nu mai pot.
-Eu in seara fac ce trebuia facut de mai mult timp.
-Succes in ce faci.

ora 24:00

Mira incepu sa isi cresteze pielea de pe maini.Nu simti mai nimic.
Incepu sa cresteze mai tare.Durerea incepu sa o simta ,sangele rosu inecepu sa-i iasa din vene .Se mai taie o data ,de data asta mai puternic.Incepu sa planga.
-Ce fac?...Ce fac cu mine?incepu sa tipe
Asta nu e viata mea ,asta nu sunt eu.Eu vreau sa traiesc ..nu vreau sa mor.
Incepu sa insufle drogurile ,incepu sa ia multe ,nu mai stia cate.
Dupa cateva minute de agitare ,adormi.Se simti plutind ,se simti luata de brate iar vocile erau din ce in ce mai intense .Totul o obosea si in vis.Visul nu mai era eliberare.

5:15 am
Centre Hospitalier Sante Anne.Mirosul de verdeata ii invada narile.Deschise ochii.Cateva asistente erau langa ea pe pat.Rasera ,cand deschisese ochii.
-A supravietuit..este o luptatoare.
-Da,nu era timpul sa moara acum.
-Uite ,buchetul asta de trandafiri este de la iubitul tau.Ce frumos mai este .Esti o norocoasa,ii spuse una din asistente.
-Nu ,este o luptatoare si o norocoasa ,ii spuse alta.
-Te lasam sa dormi acum ,sa te pui pe picioare cat mai repede .Cineva vrea sa vorbeasca cu tine .Este afara pe coridor.
-Atunci ,spune-i...

No comments:

Post a Comment

Note: only a member of this blog may post a comment.